RIP MICHAEL JACKSON

Am auzit prima data de MICHAEL JACKSON in 1982, acealsi an in care forjam la greu caseta cu prima trupa metal pe care am ascultat-o ever: The Number of The Beast – IRON MAIDEN. Erau vremurile comuniste, cu putine informatii despre muzica si nu numai, in care circulatia “conspirativa” a tot ceea ce insemna muzica de dincolo de “Cortina de Fier” indeplinea concomitent mai multe roluri: era la moda, era ilegal, era cool, era necesara.

Am aflat de MJ de la o colega de scoala generala, Judith Papp, pe care toata lumea o invidia pentru ca avea rude in Franta, care ii trimiteau multa muzica “decadenta” [pe langa alte bunatati ]. Eu o invidiam foarte tare ca avea o caseta cu BILLY IDOL pe care nu vroia sa mi-o dea la schimb cu numaistiuce. Ea imi daduse sa ascult Thriller-ul lui MJ. Nu mi-a placut, pentru ca la vremea respectiva vroiam doar riff-uri si solo-uri de chitare electrice.

Dupa vreo 4-5 ani l-am “descoperit” pe MJ, in piata de vechituri din Targu Mures, sub forma unui disc scos in Bulgaria, de casa de discuri Balkanton [ungurii avea Hungaroton, rusii - Meleton, noi... Electrecord ]. Era celebrul Thriller, pe un vinyl intr-o foarte buna stare. Cumparasem deja cate un album QUEEN, DEEP PURPLE, WINGS si RAINBOW, plus mult ravnitii jeans-i unguresti Traper, o pereche de incaltari Puma, un tricou Mustang, un poster fata-verso cu Bon Jovi si AC/DC si cateva patch-uri Metallica, Accept si cred, Scorpions, cu care mi-am impodobit o vesta de blugi. Cheltuisem o suma fabuloasa la vremea respectiva, ceva de genul a 1200 de lei [bani economisiti din ce-mi dadeau parintii sau bunicii]. Tin minte toate astea, in detaliu, pentru ca am fost vedeta cartierului pentru suma pe care “am spart-o in Mures, la ocico piotz” [am scris fonetic, pentru ca e denumirea ungureasca a pietei de vechituri, si nu stiu cum se scrie corect ]. Pentru ca am cumparat mai multe “placi de pick up” [asta era denumirea uzuala/populara a vinylurilor in acea vreme] de la acelasi om, mi-a dat bonus Thriller-ul. Evident ca nu am refuzat, pentru ca luam in calcul varianta ca acest disc poate constitui o moneda de schimb: dau un disc cu MJ, dai unul cu ceva rock. N-a fost sa fie asa. Am ascultat discul, mi-a placut, l-am retinut la colectie [il mai am si acum, functionabil 100%]. Am urmarit apoi activitatea lui MJ, chiar daca de pe urmatoarele albume nu m-au impresionat decat cateva piese.

Dupa Revolutie am fost la ambele concerte MJ de la Bucuresti. De atunci si pana acum s-au scurs ceva ani, am fost la xxxl concerte, insa show si productie ca la MJ, n-am mai vazut. Chiar daca imi plac doar melodiilor de pe Thriller si nu pot sa spun ca sunt fan MJ, imi pare nespus de rau ca a murit. Chiar daca n-a activat in zona muzicala care-mi place mie, viata si activitatea lui MJ au fost de adevarat rockstar: faimos, controversat, decadent, bogat, genial, “dement”. N-are rost sa mai pomenesc de ceea ce a reprezentat el pentru muzica si dezvoltarea show bizz-ului mondial, la toate capitolele, de la imagine la vanzari, de la management la isterie publica.

RIP MICHAEL JACKSON