Bostaph vs Barker – viza si cu toba mare

In loc de motto o poanta veche, dar buna:

Intrebare: - Cum face un tobosar de jazz un million de dolari?

Raspuns: - Pornind de la doua milioane.

In lumea muzicii, in special in zona metalica, transferurile de instrumentisti si/sau vocalisti de la o trupa la alta, dintr-un colt in altul al lumii, nu reprezinta lucruri noi. Showbizul isi urmeaza cursul, banu’ vorbeste. Privite cu interes de fanii genului, astfel de miscari de personal reprezinta de multe ori o excelenta platforma pentru actiuni de PR, de (re)trezire a interesului fata de o formatie, intrata intr-o eclipsa de “forma” sau aflata intr-o perioada de “suspendare” a activitatii.

Aceasta “magnifica” introducere e de fapt perdeaua dupa care se ascunde “adevarul”: vorbeam la bere cu niste prieteni despre absenta din peisajul metalic romanesc a tobarilor de calitate. Putinele exceptii au insa de lucru, implicati in unul sau mai multe proiecte. De ce nu mai apar tobari noi [si buni]? - a fost, sa-i zicem, problema serii. Nu intru in amanunte, pentru ca nu are sens. Tema s-a epuizat rapid. Iar din vorba in vorba s-a nascut o alta tema, cea care mi-a dat ideea postului de astazi si care vizeaza doi tobari “de-afara”, foarte buni si foarte renumiti: Nicholas Howard Barker - mai pe scurt Nick Barker - si Paul Bostaph. Iaca ce apare in CV-ul lor:

Barker: MONOLITH - Tales of the Macabre (1992); BENEDICTION- Killing Music (2007); BRUJERIA - Brujerizmo (2000); CRADLE OF FILTH - The Principle of Evil Made Flesh (1994), Vempire or Dark Faerytales in Phallustein (1996), Dusk… and Her Embrace (1997), Cruelty and the Beast (1998); DIMMU BORGIR - Puritanical Euphoric Misanthropia (2001), Death Cult Armageddon (2003) ; LOCK UP - Pleasures Pave Sewers (1999), Hate Breeds Suffering (2002); OLD MAN’S CHILD - In Defiance of Existence (2003).

Bostaph: FORBIDDEN - Forbidden Evil (1988), Twisted into Form (1990); TESTAMENT - Return to the Apocalyptic City (1993), The Formation of Damnation (2008); SLAYER - Divine Intervention (1994), Live Intrusion (1995), Undisputed Attitude (1996), Diabolus in Musica (1998), God Hates Us All (2001), War at the Warfield (2003); SYSTEMATIC - Pleasure to Burn (2003); EXODUS - Shovel Headed Kill Machine (2005).

Impresionant, nu-i asa? Plusul este evident la Bostaph, pentru ca nu-i de colea sa apari pe 6 produse SLAYER. Daca mai pui si EXODUS sau TESTAMENT, “te-ai scos”. Barker sta mai bine la capitoul tineret si viteza [vezi filmarea de mai jos], prin aparitia pe materiale DIMMU BORGIR si CRADLE OF FILTH.

Intentia acestui “versus” nu este de a analiza care-i mai bun dintre cei doi. Oricum profilurile profesionale ale celor doi difera [cine a ascultat albumele la care au transpirat acest domni, stie ce vreau sa spun]. Am gasit “cuiul lui Pepelea” intr-o stire conform careia Barker nu mai participa la inregistrarea viitorului album TESTAMENT pentru ca are probleme cu viza de munca in State ["due to Homeland Security and International Work Visa issues", se scria in comunicatul oficial; vezi http://www.roadrunnerrecords.com/blabbermouth.net/news.aspx?mode=Article&newsitemID=84951]. In “locul” lui a (re)venit Paul Bostaph care, oricum, era familiarizat cu atmosfera TESTAMENTara. Barker a ramas de caruta si va canta cu blackerii norvegieni de la ANCIENT [inclusiv concert in Bucuresti, pe 14 decembrie, in LiveMetalClub; alte info aici http://www.metalhead.ro/Concert-Ancient_in_Romania-313.html].

ANCIENT au emis oarece pretentii la nivel mondial cu albumul “The Cainian Chronicle” [Metal Blade Records, 1996], de pe care, de departe, cea mai buna piesa este “Lilith’s Embrace”. Schimbarile de personal s-au datorat intemeietorului/liderului trupei, Aphazel, care ba s-a mutat in Norvegia, ba a plecat in SUA, iar s-a intors in Europa, dar in Italia. Ca sa pastrez limbajul fotbalistic, s-au nascut sperante si au murit rezerve. Resuscitarea ANCIENT prin sosirea lui Barker in spatele tobelor pare realizabila. Omul a demonstrat si aptitudini manageriale, fiind stage director la mult aclamatul festival Metal Camp, din Slovenia, ceea ce nu-i de aruncat. Insa in momentul in care nu si-a rezolvat problemele legate de viza de munca in State, ceva nu e in regula in gandirea lui. Sa dai cu piciorul unei colaborari cu o trupa ca TESTAMENT, mi se pare o grava eroare.

Bostaph s-a intors in TESTAMENT, pentru a inregistra “The Formation Of Damnation”, album ce va fi butonat de Andy Sneap [cine nu stie cine este acest domn sa intre pe siteul lui www.andysneap.com si la sectiunea Discography o sa afle pentru ce trupe a lucrat ]. Nu-i ceva socant, insa e relevant pentru o faza de genul: un nume mare ajunge tot la un nume mare. Pe cand Barker parca a retrogradat.

Si ce-i mai frumos: sa joci cu TESTAMENT in Liga Campionilor sau sa canti cu ANCIENT (si) in divizia C (luburi), din Romania?

And the winner is: dintre cei doi tobari, castigatorii sunt TESTAMENT

From left to right:
Paul Bostaph (tobe), Alex Skolnick (chitara), Chuck Billy (voce), Greg Christian (bass), Eric Peterson (chitara)